Reef

Available art, Encaustic, Well-being
Reef_Dana Haidau_Encaustic_2x50x50cm_4000$

Reef, encaustic painting, 2 pcs x 50×50 cm

 

reef oblic

Reef close up

 

Reef

 

Dusk was kissing the sky goodnight.

Dark red lingered a little longer

over my round coastline.

It used to have bruises.

 

From time to time

White furious waves

crushed hard

into my grey sand.

 

I started building

Fast

Desperate

Concrete blocks

Barbed wire

Sharp glass.

Next wave buried them deep

into my thigh.

 

Trembling

Wary

I invented

Big frowns

Turned backs

Fake smiles

Indifferent smirks.

Another wave carved them

into my tired arms.

 

I stopped

And prayed.

I felt an urge

Soft yet powerful

the urge to braid

Little acts of kindness with big smiles

One or two hugs with a lot of forgiveness

A bit of compassion with tons of giving

Patience and calm with some understanding.

 

Next crazy wave stood small before my reef

His calm waters tenderly kissed my blushing lagoons

Dark blue lingered a little longer over my white sand

Dawn kissed the moonlight goodbye.

 

Dana Haidau, march 2016

Advertisements

Tiger spirit

Available art, Encaustic, Well-being
Tiger spirit_Dana Haidau_Encaustic_35x60cm_3000$

Tiger spirit, encaustic painting, 35x60cm

tiger spirit oblic

Tiger spirit close up

 

 

 

Tiger Spirit

 

The mist was shivering

He was there

Waiting

Her smell bleed slowly into his nostrils

Closed eyes surrendered to her beauty

Muscles fired up with her calm.

 

Her big round eyes met the moon

Black and silver whispered together

He was here

And she knew how worthy she was

She will make him run.

 

He waited still

Threads of time suspended in his mind

enjoying

Her heartbeat sealed onto his

She was game

And the game was everything.

 

Dana Haidau, march 2016

Yin Yang

Available art, Encaustic, Well-being
Yin Yang_Dana Haidau_Encaustic_2x38x70cm_4000$

Yin Yang, encaustic painting, 2pcs x 38×70 cm

yongyang oblic

Yin Yang, encaustic painting, close up

 

Yin Yang

 

You had all the black I needed

And I had all the red you wanted

But there was a lot of white between us

 

You sang me a song

And I turned my back happily

I lifted a finger

And you took my whole hand

 

Since then I can’t tell

Your black from my red

And our smiling hearts sparkle white.

 

Dana Haidau, march 2016

Dansul albinelor – vandut

Apis Mellifera, Encaustic
Dansul albinelor 1.2

Ceara de albine pe lemn 50×50 cm

Dansul albinelor 2.2

Ceara de albine pe lemn 50×50 cm

 

ŞTIAŢI CĂ…

  • Albinele lucratoare comunică între ele prin dansuri. În acest fel îşi semnalizează una alteia poziţionarea surselor de hrană şi potentialele pericole.
  • Albinele au un grai propriu ce se manifestă prin diferite mișcări ritmice, cunoscute sub numele de *dansul albinelor*. După cercetări îndelungate, acest mijloc de comunicare a fost descifrat de cercetătorul german Karl von Frish, care a primit premiul Nobel pentru această descoperire.
  • Dacă florile sunt aproape, ele execută cercuri, apoi trec peste aceste cercuri imaginare pentru a indica direcţia. Dacă florile sunt departe, albinele cercetaşe execută 8-uri, urmate de indicarea direcţiei. Albinele care se află mai aproape de dansatoare îi urmăresc mișcările, punându-și antenele pe partea dorsală a corpului cercetașei și, în același timp, agățându-se de ea.
  • Cercetătorii au descoperit că albinele sunt un fel de genii ale matematicii, fiind capabile să calculeze distanţe şi unghiuri, raportându-se la poziţia soarelui şi la circumferinţa pământului. Da, albinele ştiu că Pământul e rotund.

Cantecul reginei – rezervat

Apis Mellifera, Encaustic
Cantecul Reginei 75x50

Ceara de albine pe lemn 75×50 cm

 

ŞTIAŢI CĂ…

  • Colonia de albine este un regat, dar cu importante manifestări republicane. Albinele, în funcție de bogăția în miere și polen, hotărăsc cantitatea de ouă și în care anume celule trebuie depuse. Dacă familia de albine este puternică și bogată, albinele se pregătesc de roire, pentru a întemeia familii noi, construind celule speciale pentru creșterea mătcilor (botci).
  • Deoarece este hrănită numai cu lăptişor de matcă, regina albinelor (matca) ajunge la maturitate cu 5 zile mai repede decât albina şi trăieşte de circa 70 de ori mai mult (matca poate trăi şi până la 6 ani şi este ucisă de albine atunci când fertilitatea ei se diminuează).
  • O matcă poate să depună în 24 de ore circa 2000-3000 de ouă, care depăşesc în greutate dublul greutăţii corpului său.
  • Matca nu se hrănește niciodată singură, ci este hrănită de către albinele doici, producătoare ale lăptișorului de matcă – o secreţie de culoare albă-gălbuie, uşor vâscoasă, omogenă a unor glande (hipo-faringeale). Compoziţiei chimice a acestui elixir al stupului i-au fost consacrate zeci şi sute de studii, dar adevărul este că încă se ştie foarte puţin despre conţinutul acestuia. Cert este că datorită concentraţiei mari de substanţe hrănitoare care intră în compoziţia sa, lăptişorul de matcă este un energizant natural, alungă oboseala şi combate efectele stresului, fiind de un real ajutor în tratarea multor boli.
  • Atunci când ajunge la maturitate, matca îşi anuţă prezenţa prin emiterea unor sunete, ea „cântă”. Când „cântă”, matca eclozionată se opreşte şi îşi apasă toracele pe fagure, pentru a transmite vibraţiile prin structura celulară a acestuia. Sunetul produs de ea este situat undeva între notele Sol şi La, cu armonici predominant înalte, şi constă dintr-un puls de două secunde urmat de o serie de sunete scurte de circa 0,4 secunde.
  • Prima matcă tânără ecluzionată are o singură preocupare şi anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potenţiale. Intră în luptă cu matcile tinere ecluzionate, roade cu mandibulele pereţii laterali ai botcilor şi înţeapă cu acul rivalele fără apărare. Această acţiune este însă posibilă numai cu permisiunea albinelor.
  • Singura perioadă în care matca părăseşte stupul este atunci când se împerechează. Regina e fecundată doar la începutul vieţii de mai mulţi trântori, în timpul “zborului nupţial”, în exteriorul stupului, milioanele de spermatozoizi fiind stocate într-o cavitate sferică internă numită spermatecă, la care se apelează mereu pentru fecundarea ouălor depuse în celulele de lucrătoare.

Lumina din ceara

Apis Mellifera, Available art, Encaustic

 

Beeswax light_Dana Haidau_Encaustic_4x25x50cm_5000$

Beeswax light, encaustic painting, 4pcs x 25x50cm

 

Beeswax light

 

their wings buzzed every dawn

the smiling poppy

the warm sparkly spring

the marigold flowers

the tall proud trees

stealing from the sun

hiding in the dark

weaving together

small driblets of light

to cradle their children

into the sunshine

 

the bees

and their wax

 

Dana Haidau, march 2016

 

ŞTIAŢI CĂ…

  • Ceara este un produs organic secretat de glandele cerifere ale albinelor şi serveşte acestora ca materie primă la construirea fagurilor. Glandele cerifere au o formă ovală, sunt netede, strălucitoare şi au o înălţime maximă de 50-60 de microni.
  • Ceara este produsă de către albinele tinere în vârstă de 12-18 zile, albinele bătrâne nu pot produce ceară.
  • Solzişorii de ceară produşi de albine au formă de scoică şi sunt foarte fragili, fiind transportaţi ca nişte plăcuţe de mică. Pentru întărirea solzişorilor albina foloseşte secreţia glandelor mandibulare.
  • Pentru secreţia unui kilogram de ceară sunt necesari 1.250.000 – 4.000.000 solzişori, greutatea unui solzişor fiind de 0,25 – 0,8 mg.
  • Atunci când clădesc fagurii în stup, albinele stau în formaţii de perdele conice cu baza în sus, se prind de picioare şi formează lanţul albinelor.
  • Secreţia de ceară are loc numai la temperaturi relativ înalte, cuprinse între 33 şi 36 grade Celsius. Sub această temperatură glandele sunt inactive, iar pe de altă parte ceara nu s-ar putea menţine in stare lichidă.
  • Compoziţia chimică a cerii este complexă, fiind formată în linii generale din diverse tipuri de alcooli, esteri şi hidrocarburi.
  • Se apreciază că pentru producerea unui kilogram de ceară, albinele consumă aproximativ 3,359 kg de miera sau în lipsa acesteia 4,700 kg de zahar şi puţin polen.
  • Fagurii de ceară sunt folosiţi de albine pentru depozitarea hranei (miere, păstură) şi pentru creşterea puietului.
  • Ceara de albine este citată ca medicament încă din mileniul II î.e.n în Egipt. Farmacia medievală folosea pe scară larga atât mierea cât şi ceara de albine, pentru elaborarea diferitelor medicamente. Spre sfârşitul Evului mediu şi începutul epocii moderne, ceara de albine a devenit indispensabilă la elaborarea de unguente şi cataplasme.

Parfum de flori

Apis Mellifera, Available art, Encaustic
Parfum 32x32 1.2

Parfum de tei   32x32cm                               Parfum de galbenele 32×32 cm

Parfum 32x32 2.2

Parfum de cicoare 32×32 cm                    Parfum de flori de mar 32×32 cm

 

ŞTIAŢI CĂ…

  • Florile plantelor polenizate de insecte au în general culori vii și mirosuri puternice pentru a fi atrăgătoare pentru acestea.
  • La albină, simţul mirosului e foarte dezvoltat datorită nervului olfactiv, ale cărui terminaţii (în număr de circa 600 la albinele lucrătoare) sunt aşezate în nişte pori acoperiţi cu o membrană subţire şi dispuşi pe antene.
  • Simţul mirosului joacă un rol deosebit de important în orientarea albinelor. Albinele cercetaşe identifică astfel florile cu nectar bogat şi lasă „o urmă de miros” asupra lor, lucru care uşurează munca albinelor culegătoare, care le pot identifica mai uşor.
  • „Dieselul modifică radical chimia tuturor elementelor volatile din mediul în care trăiesc albinele. Oxizii de azot, în special dioxidul de azot, noxe prezente în exces în motorină utilizată de motoarele diesel perturbă capacitatea albinelor de a se hrăni împiedicându-le să distingă mirosul florilor”, potrivit biologului britanic Guy Poppy.
  • Potrivit unui studiu efectuat la nivel european de către Greenpeace, agricultura ecologică este soluția pentru polenizatori, cât și pentru criza agriculturii la nivel global.

Propolis

Apis Mellifera, Available art, Encaustic
Propolis 44x44

Ceara de albine pe lemn 44×44 cm

 

ŞTIAŢI CĂ…

  • Albinele nu iubesc doar florile, ci şi copacii. Ele adună răşină din mugurii şi de pe scoarţa plopilor, a mestecenilor, a castanilor, a sălciilor, a frasinilor, a aninilor, brazilor, şi ale unor specii de pomi fructiferi, la care adaugă ceară şi secreţii proprii, creând astfel propolis.
  • Albinele folosesc propolisul pentru etanşarea pereţilor stupului, dar şi ca mijloc de apărare împotriva microbilor, a mucegaiurilor, pentru mumificarea într-un înveliș a intrușilor stupului, care sunt omorâți de albine (cum ar fi alte insecte sau șoareci), proces ce nu permite putrezirea lor.
  • Cuvântul propolis vine din greacă şi înseamnă „partea dinaintea cetăţii”. Nu mai puţin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzând şi varietăţile lor) sunt distruse de către propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfecţios cunoscut.

Roi

Apis Mellifera, Available art, Encaustic
Roi 75x50

Ceara de albine pe lemn 75×50 cm

ŞTIAŢI CĂ…

  • Roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesităţi biologice menite să contribuie la conservarea şi perpetuarea speciei.
  • Dacă familia de albine este puternică și bogată, albinele se pregătesc de roire, pentru a întemeia familii noi. În acest scop cresc la câteva sute numărul trântorilor și clădesc un număr mare de botci pentru viitoarele regine.
  • În medie, 10 000 de albine cântăresc 1kg. Când roiesc, la plecare, albinele sunt încărcate cu miere şi sunt mai grele, intrând numai 6000 de albine într-un kg.
  • Prin roirea naturală se asigură familii noi sănătoase, roiul ieşit are în componenţa sa albine de toate vârstele, ceea ce îi dă posibilitatea ca imediat după instalare să înceapă o activitate foarte variată.
  • Roiul aşezat în pom nu este o simplă îngrămădire de albine ci o grupare organizată, în primul rând împotriva intemperiilor. Albinele de la exterior alcătuiesc un fel de coajă în timp ce la interior spaţiul este mai degajat şi acolo se găseşte şi matca.
  • De regulă, roiul se așează pe ramura unui copac din preajma stupinei, dar numai timp de câteva ore. Între timp, un număr de albine din roi fac cercetășie în căutarea unei noi locuințe, care poate fi o scorbură a unui copac, coșul unei case, vreo adâncitură în vreo stâncă, un stup gol din vreo altă stupină etc. Dacă, între timp, apicultorul nu ia roiul de pe ramura pe care s-a așezat, acesta pleacă înspre noul adăpost.
  • Cândva albinele puteau trăi „în sălbăticie”, fără să fie îngrijite de om. De un secol însă, numărul familiilor de acest fel s-a împuținat treptat, până la dispariție. Datorită infestării cu păduchi, care mai înainte nu existau, roiurile de albine nu mai au nici o șansă de supraviețuire departe de om. Pentru supraviețuirea propriilor stupi, apicultorii îi despăduchează, prin anume tratamente aplicate de mai multe ori pe an.
  • Roiurile de albine plecate din stupine „pe cont propriu”, pot supraviețui adesea până toamna, numai în cazuri foarte rare putând să trăiască până în primăvara sau vara următoare, deoarece sunt ucise prin înmulțirea păduchilor.

Cristale de miere

Apis Mellifera, Available art, Encaustic
Cristale de miere 75x50

Ceara de albine pe lemn 75×50 cm

ŞTIAŢI CĂ…

  • Mierea este un aliment natural, de origine atât animală cât şi vegetală, fiind principalul produs al stupului. Ea este fabricată de albine din nectarul florilor, îmbogățit cu substanțe proprii și prelucrată de acestea pentru a fi apoi depozitată în faguri.
  • Pentru a produce un kilogram de miere o albină ar trebui să parcurgă 144 000 de km şi să trăiască 4400 de zile.
  • 2 milioane de flori şi aproximativ 550 de albine sunt necesare pentru a produce un singur kilogram de miere. În toată viaţa ei de culegatoare, o albină poate aduna circa 10 grame de miere.
  • Albinele recoltează nectarul florilor în guşă unde deja începe prelucrarea lui, prin secreţia unor enzime care dau valoare mierii şi care o deosebesc de zahăr. În stup, albina depune în celulele ramelor acest nectar care este foarte lichid. În cursul nopţii albinele lucrătoare se aşază într-o anumită ordine şi încep să bată din aripi în timp ce altele iau nectarul dintr-o celulă şi-l mută în alta iar şi iar, până ce acest aer încărcat cu vaporii din nectar iese prin urdiniş. Procedeul se numeşte vânturare.
  • Mierea vânturată natural de albine este densă, ajunge la o consistenţă de maximum 18% apă şi conţine foarte multe enzime, deoarece la fiecare mutare în altă celulă i se mai adaugă enzime, mai ales inhibină, care este un antioxidant redutabil. Astfel, cu cât o miere este mai vânturată, cu atât este mai bogată în enzime. La final, albinuţele tinere depun pe fiecare celulă o peliculă de ceară, o căpăcesc.
  • Mierea este creată de albine la întuneric, ea nu ar trebuie expusă luminii solare, ci doar la lumina încăperii şi la o temperatură constantă, ce nu depăşeşte 40 de grade.
  • Mierea naturală se zahariseşte. Glucoza este cea care cristalizează având o solubilitate scăzută. Cu cât mierea conține mai multă glucoză cu atât aceasta se cristalizează mai repede.  Cristalizarea nu afectează calitatea şi aroma acesteia, este un atribut al mierii pure şi naturale.